Anul mortii lui Ricardo Reis
este considerat de multi ca fiind capodopera absoluta a lui Jose Saramago.
La citeva saptamini dupa moartea lui Fernando Pessoa (iarna lui 1935), se intoarce la Lisabona unul dintre heteronimii sai, Ricardo Reis, inventat in 1912. Exilat de multa vreme in Brazilia de creatorul sau, Ricardo Reis se confrunta in Portugalia cu o lume aproape necunoscuta, in care dictatura lui Salazar devine tentaculara. Heteronimul isi face drum prin aceasta realitate labirintica, insotit de fantoma creatorului sau, Fernando Pessoa, care mai are permisiunea sa bintuie prin lume noua luni dupa moarte, atitea cite a petrecut in pintecele matern. La sfirsitul acestei perioade, Ricardo Reis, indecis in viata amoroasa si coplesit de nedumerire in fata evenimentelor politice care se precipita, prefera sa se retraga in moarte alaturi de creatorul sau, lasind in lume un fiu bastard care va muri, cum anunta naratorul, in viitorul razboi colonial din anii ’60.
