Bucuria, fericirea care vine din interior

Placerea e dependenta de ceilalþi. Daca iubesti o femeie, daca asta e placerea ta, atunci acea femeie devine stapâna ta. Daca iubesti un barbat - daca asta e placerea ta si esti nefericita, disperata, trista fara el - atunci ai devenit sclava nu mai esti libera, esti la închisoare. Daca esti în cautare de bani si putere, atunci vei fi dependent de bani si putere. Omul care tot acumuleaza bani, a carui placere e sa aiba din ce în ce mai mulþi bani, va deveni din ce în ce mai nefericit, deoarece cu cât are mai mulþi, cu atât vrea si mai mulþi, si cu cât are mai mulþi, cu atât se teme mai tare ca o sa-i piarda.
E o sabie cu doua taisuri: primul tais este sa vrei mai mulþi. Cu cât pretinzi mai mulþi, cu cât doresti mai mulþi, cu atât mai mult simþi ca îþi lipseste ceva - te simþi mai gaunos, mai gol. Iar celalalt tais al sabiei este ca, cu cât ai mai mulþi, cu atât te temi mai tare ca ai putea sa ramâi fara ei. Pot ti furaþi. Banca poate sa dea faliment, situaþia politica din þara se poate schimba, þara poate deveni comunista... exista o mie si unu de lucruri de care depind banii tai. Banii nu te fac stapân, te tac sclav.
Placerea e periferica; de aceea e menita sa depinda de circumstanþe exterioare. E numai excitaþie. Daca mâncarea e placere, ce îþi place de fapt? Doar gustul - preþ de o clipa, când mâncarea trece peste papilele gustative de pe limba, ai o senzaþie pe care o interpretezi ca placere. Este interpretarea ta. Azi s-ar putea sa semene cu placerea, iar mâine s-ar putea sa nu mai semene cu placerea. Daca manânci zi de zi aceeasi mâncare, papilele gustative devin insensibile la ea. În scurta vreme þi se va lua de ea, nu-þi va mai placea.

Cuvânt înainte ... 5

Ce este fericirea? ... 11
Depinde de tine ... 11
Mâini goale ... 21

În cautare ... 25
Dualitatea fundamentala ... 25
Nu caracterul, ci constienþa ... 28
Goana dupa curcubee ... 31
Radacinile nefericirii ... 38

De la agonie la extaz ... 43
Pâine si circ ... 44
Extazul este rebel ... 45
A fi si a deveni ... 53
Înþelegerea radacinilor nefericirii - Raspunsuri la întrebari ... 59

traieste în bucurie ... 121

Despre OSHO

Osho s-a nascut in Kuchawada, Madhya Pradesh (India centrala), la 11 decembrie 1931, fiind primul copil din cei unsprezece, cati aveau sa aiba parinti sai. Tatal sau a fost un modest negustor de haine si apartinea religiei Jaina. In anul 1946, la varsta de 14 ani, Osho are experienta primului sau satori. De-a lungul anilor experientele sale meditative au devenit din ce in ce mai profunde, insa intensitatea cautarii spirituale si-a manifestat efectele asupra sanatatii sale fizice. La varsta de 21 de ani, Osho atinge iluminarea, cea mai inalta culme a constiintei omenesti. In acel moment, spunea el, biografia lui exterioara a luat sfarsit, si de atunci inainte el a trait intr-o stare total lipsita de ego, o stare de unitate cu legile intime ale existentei. "Nenumarate vieti am lucrat asupra mea, luptandu-ma, facand tot ce se poate face, insa nu s-a intamplat nimic. Acum inteleg de ce nu s-a intamplat nimic. Efortul in sine era, de fapt, obstacolul... Nu vreau sa spun prin aceasta ca se poate ajunge fara cautare. Cautarea este necesara, insa vine o vreme cand ea trebuie lasata in urma. Si in ziua in care cautarea s-a oprit ... a inceput sa se intample. O noua energie s-a ridicat ... Venea de nicaieri si de pretutindeni. Era in arbori si in stanci, in cer, in soare si in aer - iar eu credeam ca este foarte departe. Si era atat de aproape ..."

In plan exterior si-a continuat studiile la Universitatea din Sagar, unde a absolvit cu onoruri Prima Clasa de Filozofie, in anul 1956. A fost Campionul dezbaterilor pe intreaga Indie si a castigat Medalia de Aur. Dupa terminarea facultatii, Osho este numit profesor la Colegiul Sanskrit din Rajpur. Un an mai tarziu devine profesor de filozofie la Universitatea din Jabalpur. De asemenea, el intreprinde calatorii in intreaga Indie, vorbind in fata unui larg auditoriu si polemizand cu liderii religiosi in dezbateri publice. In 1966 demisioneaza pentru a se dedica in intregime scopului de a initia omul modern in arta meditatiei. Incepe sa se adreseze unor multimi de 20.000- 50.000 de persoane in cadrul adunarilor ce aveau loc in aer liber. Conduce tabere de meditatie de zece zile. Osho, numit in acea perioada Bhagwan Shree Rajneesh, incepe sa-i initieze pe cautatorii spirituali in neo-sannyas - o cale in care acestia se daruiesc cautarii de sine si meditatiei, fara a renunta la lume sau la orice altceva. Acest punct de vedere relativ la renuntare reprezinta o ruptura totala fata de traditia orientala. Pentru el nu renuntarea la lumea materiala este cea care conteaza ci renuntarea la trecut, la conditionarile si la credintele nefondate pe care fiecare generatie le impune generatiei urmatoare.

In anul 1974, este inaugurat ashramul de la Poona. Influenta spirituala a lui Osho este de nivel mondial, 25000 de persoane trecand anual portile comunitatii. Osho se retrage din ce in ce mai mult in intimitatea camerei sale, pe care o paraseste numai de doua ori pe zi: dimineata - pentru un discurs de nouazeci de minute si seara - pentru a-si initia discipolii si a-i calauzi. Discursurile sale includ toate caile spirituale majore cum ar fi Yoga, Zenul, Taoismul,Tantra si Sufismul. El se refera, de asemenea, la Gautama Buddha, Isus, Mahavira, Lao Tse si la o serie de mistici. Aceste discursuri au fost stranse in apoximativ 650 de volume si traduse in 34 de limbi. Grupurile de terapie existente in jurul lui Osho in acea vreme combinau tehnicile meditative din Orient cu psihoterapia occidentala. Catre sfarsitul anilor '70 ashramul lui Osho devenise o adevarata Mecca a cautatorilor adevarului. In 1981, dupa ce a fost tinta unei incercari de de asasinat, Osho pleaca in SUA si se stabileste la Rajneeshpuram, o mica localitate din desertul Oregon ridicata de adeptii sai din America. Festivalurile anuale care se organizeaza aici reunesc peste 20.000 de vizitatori din intreaga lume. In scurt timp, Rajneeshpuram devine cea mai mare si mai controversata comunitate spirituala din America. Odata cu dezvoltarea rapida a comunitatii din Oregon, alte comunitati se ivesc in majoritatea tarilor occidentale si in Japonia, sprijinite de fonduri proprii. Scandalurile provocate de o serie de activitati criminale si delapidari de fonduri petrecute in anturajul lui Osho, duc in cele din urma la arestarea lui; nu este gasit implicat personal in respectivele fapte, insa acuzat fiind de incalcari ale legilor imigrarii, este expulzat din Statele Unite.

O saptamana mai tarziu comunitatea din Oregon este dispersata. Dupa mai multe incercari nereusite de a se stabili in alte state - pretutindeni fiind considerat "un pericol pentru securitatea nationala" - Osho se intoarce in India, la ashramul din Poona. Incepe sa conduca personal meditatia de la sfarsitul fiecarui discurs si introduce o noua tehnica de meditatie numita "Mystic Rose". In 1989, declara ca nu se va mai numi Bhagwan Shree Rajneesh, deoarece pentru multi Bhagwan inseamna "Dumnezeu".Discipolii sai hotarasc sa-l numeasca Osho.

Cuvantul "Osho" provine din japoneza veche si a fost folosit pentru prima data de Eka, ca formula de adresare pentru maestrul sau, Bodhidharma. "O" inseamna "cu multa recunostinta, iubire, gratitudine" dar si "echilibru, armonie". "Sho" inseamna "extinderea multidimensionala a constiintei" si "total binecuvantat de existenta". Din acel moment, ashramul de la Poona se va numi "Osho Commune International". Osho si-a parasit corpul la 19 ianuarie 1990; fara sa fie resemnat sau fatalist, el a explicat discipolilor sai ca: "existenta a hotarat ca i-a venit timpul". Pentru el devenise limpede faptul ca a ramane in limitele trupului nu era lucrul cel mai important pentru dezvoltarea operei sale. Inainte de a muri, a mai spus: "Va las visul meu."