Lumea inceputului de secol XVIII e ca un teatru de marionete. Regizorul este chiar diavolul. Ce se intampla insa daca papusarii isi schimba - imprumuta sau fura, dupa caz - identitatile? In acest fantastic panoptic, univers al hazardului, al pariului, al vanzatorilor de suflete, cavalerul suedez Christian von Tornefeld si un hot la drumul mare incearca sa incalce regulile Marelui Joc.
Nimeni nu poate sari peste umbra sa, pare sa ne spuna insa acest roman baroc, pe al carui autor Dominique Fernandez l-a numit „un Kafka picaresc".
In 1701, in timpul razboaielor purtate de regele suedez Carol al XII-lea, intalnirea dintre cei doi protagonisti ai romanului, un tanar ofiter dezertor, Christian von Tornefeld, si un hot la drumul mare, se dovedeste un eveniment crucial. Pentru a scapa de galere, talharul isi va asuma identitatea tanarului nobil. Dar nu se va multumi cu atat: odata cu numele, ii va fura si logodnica, Maria, care nu il mai vazuse din copilarie, si se va instala ca mostenitor de drept al domeniilor din Silezia, in timp ce adevaratul nobil va indura anii de munca silnica ce i se cuvin uzurpatorului. Ce s-ar intampla daca, dupa ce fiecare dintre ei va experimenta alta viata, cei doi s-ar intalni din nou, confruntandu-se cu imaginea reflectata a sinelui in destinul celuilalt?
„Un roman genial, de mare tensiune creatoare." Theodor W. Adorno
„Nici Hitchcock n-ar fi putut scrie un scenariu atat de diabolic. Putini scriitori au atins aceeasi culme a perfectiunii." Le Matin
„Romanele lui Perutz sunt exemplare prin capacitatea de transfigurare a istoriei si forta viziunii." Max Brod
„Cartile lui Leo Perutz sunt opere de arta minutios elaborate, al caror suspans e greu de egalat." Frankfurter Allgemeine Zeitung
„Leo Perutz e un Borges austriac." Bernard Pivot.
********
O extraordinara redescoperire literara a ultimelor doua decenii, Leo Perutz este un prozator de prima marime, care s-a bucurat de un imens succes in spatiul de limba germana pana cand a fost interzis de nazisti in 1938. Cartile lui, elogiate de nume mari precum Italo Calvino, Graham Greene, Theodor Adorno sau Jorge Luisv Borges, construiesc o paradoxala logica a fantasticului, inexplicabilului sau vislui.
