În romanul Buna dimineata, baieti! Grigore Bajenaru surprinde si creioneaza cu maiestrie universul scolii românesti în perioada interbelica din perspectiva profesorului îndragostit de meseria sa.

Romanul este autobiografic, autorul povestind întâmplari care i-au marcat cariera de dascal si l-au format ca om.

Oameni obisnuiti, personalitati( Iacob Negruzzi, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu ), împrejurari deosebite dar si întâmplari cotidiene, toate se constituie într-o imagine realista, pe alocuri sentimentala a unei parti a societatii românesti interbelice.

Chiar daca multe s-au schimbat de atunci, cititorul de azi va regasi în paginile romanului valori morale perene: omenia, responsabilitatea, dragostea, pasiunea pentru profesie etc

Cismigiu & Comp. (Fragment)

O, cum mai înfioara vîntul frunzele copacilor din Cismigiu! Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15-20 de ani, cînd rataceam cu colegii, în anumite ore ale diminetii, pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de... plimbareti! si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parca mai puternic si mai nostalgic decît cele înca verzi...

Poate unde stiu ca sfîrsitul li-e mai aproape...

În umbra destramata de toamna a parcului, toti copacii ning pete de aur: frunze desprinse de crengi flutura viata de o clipa a unui efemer vegetal si, ca-ntr-un basm de Walt Disney, se astern covor moale sub pasii întîrziati ai trecatorului plictisit de banalul vietii cotidiene!

Lacul tremura la fel ca si atunci; si la fel îsi leagana barcile uitate pe sub salciile plîngatoare, ce au surîs cu duiosie la soaptele îndragostitilor care si-au plimbat înfiorarile pe aici. Cinci si jumatate!

Pîna la sase, cînd trebuie sa ne-ntîlnim, mai am timp sa-mi odihnesc ochii si gîndurile în gradina aceasta cu amintiri.

O iau agale spre "morminte", cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga doamne, de atîta învatatura!

Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sînt acum aranjate cu totul estetic; dar parca mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul sa ne cataram în vîrful lor, ca pe niste piramide, si sa sarim, întocmai unor Tarzani în miniatura, pe crengile pomilor, spre spaima si indignarea gardienilor care fluierau alarmati!

De la "morminte", o poteca îngusta duce spre aleea mare, care, la rîndul ei, te scoate în spatele Liceului Lazar. Este timpul sa ma-ndrept spre liceu. N-as vrea sa-mi stric tocmai acum, la întîlnirea noastra dupa douazeci de ani, reputatia de punctual, bine stabilita printre colegii mei de-a lungul anilor de scoala.

Caci, desi în fiecare zi veneam la scoala pe jos de-acasa, din Sfintii Voievozi - pentru ca pe atunci nu era linie directa de tramvai sau autobuz pe strada Popa Tatu - totusi n-am întîrziat o singura data.

Eram întîiul sau al doilea, "Macar la atâta lucru sa fiu fruntea!" ma parigoriseam eu. Cu toate acestea, uneori am avut si întîrzieri în catalog, însa întîrzieri voit facute, cu un scop bine determinat si mai ales binecuvîntat! Cînd prima ora de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care stiam ca nu stiu si ca trebuia sa m-asculte, "întîrziam", ca sa amîn catastrofalul deznodamînt pe alta data, cînd ma socoteam mai bine pregatit.

Ce bine ca s-a nimerit o zi frumoasa! Ciudat de mult seamana unele zile de toamna tîrzie cu zilele de primavara timpurie!

Întocmai cum uneori" rîsul se aseamana cu plînsul, sau zorile cu amurgul! Aleea ma primeste cu aceeasi caldura ca si acum douazeci de ani; iar grilajul ei marunt, de trestie îndoita în semicercuri ce se-ntretaie, parca îmi surîde ia fel de prietenos.

De dupa o perdea de plopi uriasi se iveste liceul, vechi de trei sferturi de veac, maiestuos si frumos pentru mine ca nici un alt liceu din tara. Oare nu el mi-a adapostit opt ani de zile micile griji si necazuri, îndoielile de dargoste, intrigile copilaresti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs si daruite iubitei cu generozitatea unui print indian?

.......