"Comisarul" - Cu tancul, pe post de speraclu!

Si in "Comisarul", ultimul din ciclul celor paisprezece romane ale lui Sven Hassel, ororile razboiului, imaginile de-a dreptul halucinante nu puteau lipsi ("... un tun de 20 mm tuseste furios. Obuze mici si periculoase ricoseaza intre zidurile caselor, ca si cum diavolii ar juca ping-pong cu mingi de foc explodande"). Acestea se estompeaza insa, pe masura ce subiectul naratiunii prinde contur, iar goana dupa aur, prin imensitatea tinuturilor Rusiei sovietice, capteaza total cititorul. Si cum altfel, cand seiful doldora de lingouri este deschis cu lovituri de tun pe post de speraclu, iar dusmanii ireconciliabili Fritz si Ivan se despart cinstindu-se cu votca si caviar.

E greu de spus cat adevar si cata fictiune se regasesc in descrierea peripetiilor ciudatului comando germano-rus spre lingourile din tainitele inchisorii "Vladimir". Oricum, cartea, toata aceasta aventura fara happy-end, confirma, inca o data, locul lui Hassel printre numele de referinta ale literaturii mondiale. Admiratori si exegeti l-au situat langa Hemingway, Hasek si Homer, ceea ce a starnit nu putine comentarii. Indiferent insa de aceasta pozitionare, Sven Hassel este un scriitor unic. Iar "Comisarul", cum ar fi spus Legionarul, incheie "en fanfare" ciclul romanelor sale de razboi.