Pentru cititorul interesat de psihologia analitica si de psihologie în genere prezentul volum constituie un adevarat prilej de delectare. Daca în primul volum al seriei Jung publicate de Editura Trei sunt prezentate si descrise principalele arhetipuri al inconstientului colectiv, cel de-al VII-lea volum îl completeaza prin teoria arhetipurilor. Aflat dupa 1912 la distanta sufleteasca si ideatica suficient de mare de Freud si Adler, celebrii sai contemporani a caror sinteza o încearca, Jung începe elaborarea teoriei arhetipurilor, principala sa contributie la dezvoltarea psihanalizei. Teme recurente în opera sa, cum ar fi specificul inconstientului colectiv în raport cu inconstientul personal, formarea arhetipurilor, metoda de identificare a continuturilor psihice de natura arhetipala (amplificarea), functia transcendenta, individuatia sunt abordate aici pentru prima data. De asemenea, anima, animus îsi gasesc o prima teoretizare cuprinzatoare.
Vasile Dem. Zamfirescu

„Ne înselam daca credem ca inconstientul este ceva inofensiv care poate fi transformat în obiect de jocuri de societate. Desigur, el nu este primejdios în orice conditii; dar de îndata ce apare o nevroza, aceasta e un semn ca în inconstient exista o acumulare de energie, adica un fel de încarcatura care poate exploda. Aici se recomanda prudenta. Nu se stie pentru început ce se poate declansa atunci când se începe analizarea viselor. Se poate pune în miscare ceva launtric si invizibil; foarte probabil, ceva care oricum ar fi iesit mai târziu la lumina zilei — poate însa nu ar fi iesit niciodata. Sapam cumva ca sa dam de o fântâna arteziana si riscam sa ne izbim de un vulcan. Daca exista simptome nevrotice, trebuie sa procedam cu grija. Dar cazurile nevrotice nu sunt de departe cele mai periculoase. Exista uneori persoane aparent normale care nu prezinta simptome nevrotice speciale — sunt poate chiar medici sau educatori —, care chiar se falesc cu normalitatea lor si sunt exemple de educatie buna, pe deasupra au opinii si deprinderi de viata absolut normale, dar a caror normalitate este o compensare artificiala a unei psihoze latente."
C.G. Jung

„Abstractie facând de riscurile tratamentului, inconstientul poate fi în sine periculos. Una dintre formele cele mai obisnuite de periculozitate consta în provocarea de accidente. Un numar, mult mai mare decât poate banui publicul, de accidente de tot felul e determinat psihic, începând cu mici accidente ca împiedicari, loviri, arsuri la degete etc. si pâna la accidentele de automobil si catastrofele din munti: toate pot fi provocate psihic si uneori pot fi pregatite cu saptamâni sau luni de zile înainte. Am cercetat multe cazuri de acest fel si am putut adesea dovedi ca visele au aratat cu saptâmâni înainte aparitia unei tendinte de autovatamare. Toate accidentele care au loc din asa-numita lipsa de atentie ar trebui cercetate din unghiul unor astfel de determinari."
C.G. Jung