„Regele Henric al V-lea este cea de pe urma Chronicle Plays (...) in care Shakespeare s-a preocupat, asa cum n-a facut niciun alt dramaturg al vreunei tari europene, sa dramatizeze si sa poetizeze istoria neintrerupta a Angliei medievale, intre anii 1396 si 1485, cu un prolog (Regele Ioan) si un epilog (Regele Henric al VII-lea).

Este si cea mai grandioasa si cea mai aproape de sufletul patriotic al lui W. Shakespeare, care vedea în marele rege al Frantei modelul preferat de monarh viteaz, cinstit, cuceritor si iubitor al supusilor sai, carora le-a facut necontenit dreptate
(Dan Amedeu Lazarescu)