Michael White, autorul excelentelor biografii: Isaac Newton: ultimul vrajitor si Leonardo: primul om de stiinta, revine în atentia cititorilor cu o lucrare despre unul dintre gînditorii mai putin cunoscuti, dar care continua sa fascineze: Giordano Bruno.

Filosof si vizionar, Bruno nu s-a limitat doar la o singura disciplina: mintea sa erudita nu accepta conventiile epocii si urmarea realizarea unui sistem de gîndire unitar.

Aceste calitati îi atrag protectia unor personalitati din epoca, precum Henric al III-lea al Frantei si Elisabeta a II-a a Angliei, dar în acelasi timp, intra într-un puternic conflict cu biserica catolica. Întors în Italia, Giordano Bruno este arestat de catre Inchizitie, judecat si condamnat ca eretic.

Dupa aproape opt ani de temnita si de torturi repetate, Bruno a fost ars pe rug, la Roma. Ceea ce a ramas din corpul lui a fost zdrobit, iar cenusa, aruncata.

Toate încercarile Inchizitiei de a face sa dispara conceptiile lui Giordano Bruno au fost sortite esecului.

Influenta sa a început sa cîstige tot mai mult teren: Galileo, Newton, Huygens si Leibniz au pornit de la ideile sale; maniera lui de abordare multidisciplinara a anticipat stralucitele lucrari din secolul XX, precum cele ale lui Karl Popper; gîndirea sa religioasa a fost sursa de inspiratie pentru radicali precum Spinoza; iar opera sa în domeniul artei memorarii a avut un puternic efect, printre altii, asupra lui William Shakespeare.

O carte ce invita la reflectie asupra libertatii spiritului, tolerantei si sacrificiului de sine în numele unui ideal.