Insula canibalilor. O deportare-abandon in Siberia, 1933

Pe „insula canibalilor” au fost deportate 6.000 de "elemente daunatoare". In 1933 o comisie condusa de politia secreta a decis deportarea a peste un doua milioane de locuitori ai oraselor Moscova si Leningrad.  

O istorie cutremuratoare in care apar in fata dumneavoastra comisari ai poporului si ofiteri CEKA care din doua semnaturi de pix trimit in lagare milioane de oameni.

Insula canibalilor a reprezinta doar un scurt episod din istoria crimelor comunismului.

Izolati pe o insula pustie, Nazino, pierduta in mijlocul fluviului Obi, debarcati fara provizii, fara unelte, dezbracati in gerul sfarsitului de iarna siberiana, 6000 de deportatii au suferit de foame pana cand, in cele din urma, s-au devorat unii pe altii.

Episodul „insulei canibalilor”, trecut sub tacere timp de sase decenii, este astazi scos la iveala de Nicolas Werth, pe baza unor exceptionale documente ale vremii, publicate in ultimii ani.

Reconstituirea aceasta ingaduie intelegerea functionarii „popularilor speciale” si a fenomenului eliminarii programate a unor paturi sociale condamnate pe criterii teoretice, utopice. Ca in cazul oricarei utopii, punerea in practica a „purificarii sociale” bolsevice a generat abuzul, nedreptatea si crima.

Cartea releva violenta sociala care domnea in Siberia, tinut de deportare si de colonizare, ca si in intreaga Uniune Sovietica.

Nicolas Werth, director de cercetari la Centrul National de Cercetari Stiintifice din Paris, este cunoscut cititorilor romani in calitate de coautor al Cartii negre a comunismului.