„Talmes-balmesul oriental“ al curtilor domnesti, al Bucurestilor si Iasilor – cu serbarile si alaiurile stralucitoare prilejuite de mult prea desele schimbari ale domnilor fanarioti, cu podurile, hanurile si mizeria lor, luxul si stralucirea caselor boieresti si saracia satelor, tributul impovarator si pretul urias al tronului pe care privilegiatii locuitori ai Fanarului care il obtineau trebuiau apoi sa-l stoarca de la tarani, lacomia si neinfrinarea ispravnicilor, usurinta moravurilor si, in acelasi timp, o puternica si sincera credinta, importanta traditiilor si ritualurilor, lumea levantina colorata care se deschide treptat (o data cu ocupatia ruseasca din 1806-1812) culturii, ideilor si modei occidentale – constituie un univers al contrastelor si diversitatii, reconstituit mai ales prin ochii uimiti ai calatorilor straini, ai celuilalt, care descopera noul, spectaculosul, contradictoriul.
(Observatorul Cultural)

"Asa cum e prezentata de Neagu Djuvara, care refuza sa se conformeze viziunii sumbre a istoriografiei clasice, fresca regimului fanariot nu e lipsita de o anume ambiguitate: mai conforme cu adevarul istoric, domniile si regimurile fanariote capata uneori nuante pozitive; caci fanariotii, chiar daca n-au facut din prosperitatea tarilor romane preocuparea lor principala, incearca sa introduca in universul romanesc saturat de Orient ceva din mirajul occidental. Fara indoiala, exactiunile si ororile turco-fanariote sunt o trista realitate, dar perspectiva introdusa de Neagu Djuvara ne obliga sa tinem seama de fapte: universul romanesc este de aceea mai credibil cu ambiguitatile, raspunderile si optiunile sale."
Sorin Antohi