„Marile imposturi ale istoriei” este o carte bine-venita, caci Claude Mosse, apeland la arta povestitorului si la rigoarea istoricului, reia unele mituri din istoria noastra (Nero, Ioana d’Arc, Cristofor Columb, Cleopatra, Casanova, Lucretia Borgia) si inlocuieste imagini transmise noua cu piosenie de legenda cu fapte si personaje in contextul vremii lor.

In urma acestui demers, infaptuit cu pasiune si onestitate, cititorul se vede pus fata in fata cu cateva surprize: Nero este reabilitat, Columb este „demascat”, Ioana d’Arc este tratata fara menajamente si ne apare mai putin impresionanta prin imperfectiunile ei, la urma urmei absolut omenesti.

Continuandu-si periplul istoric, autorul se intreaba de ce sa fie asociata Lucretia Borgia cu crimele comise de clanul sau cand, de fapt, ea si-a consacrat o buna parte din viata pentru a se ingriji de saraci si de cei suferinzi cu o sfintenie demna de luat in seama.

Cleopatra, o seducatoare indragostita careia Liz Taylor i-a imprumutat din frumusetea ei, nu a fost decat o prostituata cinica manata doar de dorinta de a domina Roma si Atena?

Wilhelm Tell nu a fost decat un personaj de legenda pe care s-a intemeiat identitatea elvetiana?

Oare Statele Unite ale Americii constituie intr-adevar o democratie?