Misticism si logica porneste de la incercarea de a oferi raspuns unor interogatii fundamentale:

1. Care dintre cele doua modalitati de cunoastere, ratiunea si intuitia, este superioara - daca exista superioritate in acest caz?
2. Pluralitatea si diviziunea sint integral iluzorii?
3. Se poate vorbi despre o irealitate a timpului?
4. Carui tip de realitate apartin binele si raul?

Raspunzind cu rigoare filosofica si coerenta logica acestor intrebari, Bertrand Russell desfide misticismul integral, dogmatic si pretins transcendent, dar retine ca pozitiva particulara experienta a iluminarii mistice, care se bizuie pe o intelepciune a simtirii demna sa devina atitudine existentiala, fara insa a fi transformata in crez de viata.

Potrivit filosofului britanic, misticismul se defineste prin:
1. o cunoastere intuitiva, directa si instantanee a esentei aflate dincolo de realitatea empirica si iluzorie;
2. credinta in unitatea tuturor celor existente (negarea divizunii);
3. postularea caracterului iluzoriu al timpului (daca totul este unitar, atunci nu exista nici trecut, prezent sau viitor);
4. negarea realitatii raului, ce ar tine de lumea decazuta si divizata, guvernata de senzatii si experienta.

Cuprins: Misticism si Logica, Bertrand Russel

Prefata 7

I. Misticism si logica 9

1. Ratiune si intuitie 20

2. Unitate si pluralitate 26

3. Timpul 29

4. Binele si raul 35

II. Locul stiintei intr-o educatie liberala 42

III. Cultul omului liber 55

IV. Studiul matematicii 67

V. Matematica si metafizicienii 84

VI. Despre metoda stiintifica in filosofie 109

VII. Ultimii constituenti ai materiei 137

VIII. Relatia datelor senzoriale cu fizica 158

1. Enuntarea problemei 158

2. Caracteristicile datelor senzoriale 160

3. Sensibilia 162

4. Datele senzoriale sunt fizice 163

5. "Sensibilia" si "lucrurile" 166

6. Constructii versus inferente 168

7. Spatiul privat si spatiul perspectivelor 172

8. Plasarea "lucrurilor" si "sensibilelor" in spatiul perspectiva 175

9. Definirea materiei 178

10. Timpul 180

11. Persistenta lucrurilor si a materiei 182

12. Iluzii, halucinatii si vise 186

IX. Despre notiunea de cauza 194

X. Cunoastere directa si cunoastere prin descriere 223

Index 247