Ochi holbati si par valvoi
Într-un stil jucaus si plin de umor, Trevor Norton ne invita sa-i cunoastem pe marii excentrici ai lumii care nu au ezitat sa se supuna singuri la tot felul de experimente în folosul umanitatii.
Multi savanti au urmat sfaturile celebrului doctor din perioada victoriana, Jack Haldane, si anume „sa nu faci niciodata experimente pe un animal daca poti face pe un om” si „nu-i cere nimanui sa faca ceva ce tu n-ai face”. El si tatal sau au inhalat gaze periculoase pentru a testa eficienta mastii de gaze pe care au inventat-o.
În timp ce inhala gaze sub presiune, a suferit fenomenul „ochi holbati si par vâlvoi”, care da titlul cartii.
Povestile din noua carte a lui Norton sunt incredibile, tulburatoare sau absurde. Zoologul Frank Buckland a facut un efort sustinut de a diversifica dieta nationala, testând pe propria piele tot ceea ce îi iesea în cale, de la trompa fiarta de elefant la supa de melci.
Unii medici au contractat în mod intentionat boli de sânge mortale, sperând sa gaseasca remediul împotriva lor. Avem apoi cazul chirurgului care a fost dat afara si care a câstigat ulterior Premiul Nobel pentru ca si-a înfipt un cateter în inima.
E uimitor când ne gândim ca multe dintre lucrurile pe care astazi le luam ca atare – anestezicele, imunizarea – nu sunt numai descoperiri relativ recente, ci si rezultatul unor acte uluitoare de curaj de care au fost capabili savantii.
Cartea lui Norton ne familiarizeaza cu ceea ce înseamna cercetarea stiintifica si ne ofera un tablou viu al unei lumi în care oamenii se ameteau cu gaz ilariant, laudanum sau vreun alt narcotic la moda. Pâna si Reginei Victoria îi placea putin cloroform.
Trevor Norton, fiind el însusi un biolog specializat în fauna marina, foloseste doza perfecta de umor si tensiune în relatarile sale.
Printre figurile iesite din comun pe care le descrie se numara John Hunter, chirurgul remarcabil al lui George al III-lea, care s-a infectat înadins cu gonoree si sifilis; laicul Frank Buckland, care le servea invitatilor arici si catelusi, în timp ce suricatele si iepurii-de-câmp topaiau prin sufragerie, si care dadea dovada de atâta zel în operatiunea de disectie încât „slujnicele în vârsta îsi ascundeau pisicile când îl vedeau”.
Totusi, s-a oprit la tocana de cârtita si urechelnita – cea din urma fiind „groaznic de amara”.
Întâlnim eroi la tot pasul: un doctor francez care a iesit în largul Oceanului Atlantic, plutind în deriva, pentru a vedea cât poate supravietui un naufragiat.
Haldane – tata si fiu – au avut curajul de a se supune de bunavoie la experimente periculoase pentru a sprijini efortul de razboi. Oameni care au refuzat sa faca serviciul militar nu s-au dat în laturi sa se infecteze cu râie, în timp ce sotii Curie s-au infestat cu elemente radioactive pentru binele umanitatii.
Totusi, experimentele nu s-au soldat întotdeauna cu succes: Thomas Beddoes a adus vaci în camerele pacientilor sai pentru ca acestia sa poata inhala „respiratia revigoranta” a animalelor; cu toate astea, n-a reusit decât sa le umple covoarele de murdarie.
Cu siguranta, cartea aceasta va va face sa va cutremurati, sa râdeti si sa va minunati de curajul si nesabuinta unor oameni care, ignorând propriul confort, ne-au îmbunatatit vizibil vietile.