Procedura trimiterii preliminare reprezinta o coordonata esentiala în dialogul dintre instantele nationale si Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).

Dupa ce în primii trei ani de la aderare, din România au fost trimise doar doua cereri pentru pronuntarea unei hotarâri preliminare, în ultimii doi ani numarul acestora crescut exponential.

Are loc, însa, un dialog adevarat între instantele românesti si Curtea de Justitie, sunt pregatiti instantele si avocatii pentru ca acest incident procedural sa nu devina o povara inutila pentru actiunea nationala?

Lucrarea analizeaza toate trimiterile preliminare provenite de la instantele judecatoresti românesti, alaturi de alte elemente aflate în legatura cu trimiterea preliminara, precum ar fi: repartizarea competentelor între instantele nationale si Curtea de Justitie în cadrul acestui dialog judiciar; modul de redactare al unei trimiteri preliminare si cerintele minime care trebuie îndeplinite în acest sens; actul de procedura al instantei nationale atunci când dispune initierea dialogului; suspendarea unei actiuni în situatia în care exista o trimitere preliminara înregistrata la CJUE care are acelasi obiect, retragerea trimiterii preliminare, refuzul trimiterii sau procedura în fata instantei nationale dupa primirea raspunsului de la CJUE.

În acelasi context, în cuprinsul lucrarii, prezentarea acelor trimiteri preliminare provenite din România, care au suscitat o atentie speciala din partea profesionistilor, sunt însotite de o evaluare a practicii judecatoresti aferente obiectului respectivelor trimiteri preliminare, încercându-se astfel o evaluare de ordin mai general a coerentei interpretarii si aplicarii pe cale judiciara a dreptului Uniunii Europene.

În sfârsit, lucrarea este însotita de o prezentare amanuntita în limba engleza a problematicii, destinata publicului strain interesat de experientele românesti ale interpretarii si aplicarii dreptului Uniunii Europene.