Prima parte a tratatului detaliaza principiile aplicabile în materia protectiei europene a drepturilor omului prin raportare la sistemul creat în cadrul Consiliului Europei, în care rolul central este detinut de Conventia europeana si de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cât si modul de realizare a protectiei drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii Europene si în jurisprudenta Curtii de la Luxembourg.

În partea a II-a sunt reliefate diferite ipostaze de protectie a drepturilor omului prin raportare la dreptul penal român. Sunt abordate, printre altele, problematici ca: dreptul la viata (inclusiv situatia legitimei aparari în vederea protejarii proprietatii), principiile legalitatii si neretroactivitatii legii penale cu aplecarea speciala asupra interzicerii jurisprudentei retroactive in mallam parte, protectia vietii private sau de familie în care o importanta deosebita a ocupat expulzarea ori implicatiile criminalitatii informatice în acest domeniu, libertatea de exprimare, în special în ceea ce priveste presa sau administrarea justitiei.

Partea a III-a a tratatului analizeaza protectia europeana a drepturilor omului în cadrul procedurilor penale si stadiul actual al legislatiei române. Sunt astfel analizate standardele europene în materia protectiei libertatii persoanei, a dreptului la un proces echitabil, a vietii private, precum si garantiile procedurale din dreptul intern