Regele Arinilor, al doilea roman al celebrului scriitor francez Michel Tournier, distins cu Premiul Goncourt, poate fi citit in mai multe registre de lectura.

Pentru cititorul iubitor de senzational, poate fi citit ca un roman erotic, in care un tip de sexualitate total neobisnuita se iveste din paginile cartii.

Pentru publicul pasionat de istorie, Regele Arinilor este o poveste de razboi: eroul cartii, Abel Tiffauges, are o evolutie si un destin care poate fi citit ca o parabola a marilor tentatii ideologice din vremea celui de-al doilea razboi mondial.

Fascinat de geniul perversiunii si de mitologia capcaunilor, Michel Tournier a scris un roman al inversiunii maligne: eroul Abel Tiffauges se lasa cuprins de virtejul ascensiunii Germaniei naziste si isi schimba destinul, care ar fi putut fi acela al Sfintului Cristof - cel care l-a purtat pe umeri pe copilul lisus treci ndu-l peste un riu - pentru a-si asuma rolul unui devorator de copiii, recrutind adolescenti pentru armata lui Hitler.

Lectura cea mai tentanta a cartii lui Tournier este cea arhetipala, in care romanul este o rescriere a legendei capcaunilor, metamorfoza lui Tiffauges dintr-un om obisnuit intr-o fiinta mitologica.

Romanul este fascinant atit din punct de vedere al povestii exterioare, cit si al implicatiilor psihanalitice si simbolice in care Tournier a excelat intotdeauna