Philippa Gregory este cea mai importanta autoare de romane istorice din Marea Britanie, cunoscuta in lume datorita bestsellerului Surorile Boleyn.
Regina rosie, al doilea roman din ciclul dedicat Razboiului celor Doua Roze, imbogateste galeria de femei puternice si influente creata de Philippa Gregory cu o figura emblematica pentru istoria Angliei: lady Margaret Beaufort, femeia ale carei ambitie, inteligenta si curaj au dus la intemeierea dinastiei Tudor.
Romanul urmareste cu fidelitate destinul ei schimbator si transformarea sa uluitoare dintr-o tinara inocenta si pioasa de noua ani, silita sa se supuna fara proteste dorintelor familiei pentru a incheia o casatorie lipsita de iubire, intr-o curteana abila si hotarita.
Ea nu se da in laturi de la cele mai primejdioase uneltiri, de la cele mai indoielnice aliante sau cele mai avantajoase casatorii pentru a-si vedea implinit visul cel mai fierbinte: acela de a-si vedea fiul pe tronul Angliei.
Philippa Gregory zugraveste in culori vii perioada adolescentei si maturitatii sale intr-o Anglie sfisiata de rivalitatile dintre Casa de Lancaster si Casa de York si devastata de bataliile singeroase din Razboiul celor Doua Roze.
Recomandari: Regina Rosie, Philippa Gregory
„Regina rosie este un roman scris cu o mina sigura, pitoresc, convingator, presarat de conflicte, tradare si manevre politice. La fel ca Margaret Beaufort, Gregory isi lasa in urma numerosii imitatori prin forta inegalabila a energiei, concentrarii si executiei desavirsite.”
(Publishers Weekly)
„Povestea are o intensitate si un suspans care, imbinate cu cercetarea istorica minutioasa tipica romanelor Philippei Gregory, readuc la viata secolul al XV-lea... Regina rosie este o evocare vie si captivanta a unei perioade framintate.”
(Daily Express)
„Impletirea fireasca si pe deplin credibila dintre personal si istoric este fara indoiala motivul pentru care o citim de la bun inceput pe Philippa Gregory. Dar coloana vertebrala a acestei carti este manipularea peronajului central, modul in care scriitoarea il conduce de la ipostaza de eroina la cea de anti-eroina, mentinindu-l la fel de incitant pe parcusul intregului roman.”
(The Times)
