In Seducatoarea din Florenta am inventat o poveste care reuneste India imperiului marilor Moguli cu Florenta din perioada Renasterii (Salman Rushdie)

"Seducatoarea din Florenta" este un roman intre istorie si inventie imaginara, un amalgam de nebunii si vraji care dezbate tema cea mai draga lui Salman Rushdie, visul unei punti imaginare care sa lege Estul de Vest pentru a inlatura rivalitatile si neintelegerile dintre Orient si Occident. (Il Giornale)

Pe de o parte avem o Florenta din epoca printului Lorenzo Magnificul cu politicianul Niccolo Machiavelli, celebru pentru realismul sau cinic si pesimist, iar pe de alta parte il avem pe cel mai mare imparat mogul, Akbar, fondatorul oniricului palat din Sikri Fatehpur, din care a domnit asupra nordului Indiei in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.

Daca Rushdie exceleaza in recrearea lumii pierdute a Mogulilor si a Florentei renascentiste, nu este mai prejos intriga complexa ce leaga cele doua lumi prin intermediul lui Argalia, un mercenar florentin devenit turc, care o aduce cu sine la Florenta pe frumoasa Qare Roz, vrajitoarea cu ochi negri, o descendenta a familiei lui Gengis Han.

Aventurile lui Argalia la Florenta il fascineaza pe imparatul mogul cucerindu-i inima.

Cum ar fi sa ne trezim în visele altor oameni si sa le schimbam, si cum ar fi sa avem curajul sa îi invitam în ale noastre? Cum ar fi daca întreaga lume ar deveni un singur vis în stare de trezie?
(Seducatoarea din Florenta, Salman Rushdie)

Salman Rushdie scrie pe blogul personal: N-am stiut niciodata ca otomanii au purtat un razboi împotriva lui Dracula si totusi asa a fost.

La un moment dat, Vlad Tepes este împresurat într-un orasel din sudul României, si au impresia ca, de aceasta data, chiar l-au prins. Dar ce face el, este sa puna 25.000 de tepe în jurul orasului, înfigând câte un om în fiecare. La sosirea armatei otomane, aceasta gaseste 25.000 de morti. si totul doar pentru a-i speria pe dusmani, oamenii aceia nu facusera nimic. si chiar au reusit sa-i sperie.

Acum credem ca suntem brutali, dar nu avem nici cea mai vaga idee despre brutalitate. Pentru mine a fost uimitor sa aflu despre natura spectaculoasa, aproape ireala a cruzimii lor. Ce e neplacut pentru un scriitor este ca, cu cât lucrurile sunt mai rele, cu atât e mai bine

Campania otomana împotriva lui Dracula chiar a avut loc. Decizia lui de a trage în teapa 25.000 de oameni, pentru a-i speria pe otomani, a fost reala. Acesta nu este realism magic, desi asa suna... Întâmplarea este povestita de un soldat sârb care a participat la acea campanie. Acolo se afla totul, povestit în detalii minutioase si înspaimântatoare. Nu mi-a venit sa cred ce norocos sunt când am dat de Dracula.

Recomandari Seducatoarea din Florenta, Salman Rushdie

~ Seducatoarea din Florenta, publicat în 2008, este o elegie închinata frumusetii si, în acelasi timp , o meditatie asupra naturii si a modului în care functioneaza puterea. Personajul principal este o misterioasa si seducatoare femeie – printesa, vrajitoare si sclava, visul de dragoste al oricarui barbat. 

Povestea îmbina epoci istorice si spatii culturale diametral opuse, purtându-ne din Florenta lui Machiavelli si a familiei de Medici în opulenta Indie a mogulilor din perioada de glorie marcata de domnia lui Akbar. Rushdie îmbina harul unui povestitor oriental cu talentul plastic si bogatia de nuante a unui miniaturist.
(Evenimentul Zilei)

~ Noul roman al lui Salman Rushdie este ca o sala a oglinzilor de bâlci. Doua mari civilizatii, imperiul mogul al lui Jalaluddin Muhammad Akbar si Florenta din vremea familiei de Medici si a lui Machiavelli, se reflecta una într-alta printr-o serie de întâmplari dintre cele mai improbabile, ca în lumea basmului
(The Times)

~ O poveste ametitoare, în tonalitati baroce. Basmul lui Salman Rushdie ne poarta într-un trecut de vis, departe de pericolele si iluziile vietii noastre de zi cu zi.
(Chicago Tribune)

~ Seducatoarea din Florenta este o conversatie continua, revelatoare, cu cititorii, despre lumea în care traim si despre locul nostru în ea. Este o poveste romantica si în acelasi timp tragica, în care personajele sunt sfâsiate între culturi si epoci îndepartate, fara a putea prinde radacini
(New Statesman)