CARTI »
Studii despre isterie Psihanaliza, o terapie scurta?
Psihoterapia inventata de Freud, ale carei începuturi sovaielnice si dificile (metoda cathartica) ne sunt aduse la cunostinta de acest volum, a fost, este si va ramâne, probabil, un demers controversat si contestat chiar. În prima perioada de existenta si expansiune internationala a psihanalizei, pe care doctrinar o putem încadra între 1895 data publicarii "Studiilor despre isterie", si 1920, anul care marcheaza trecerea la a doua teorie despre psihic si instincte, schitata în eseul "Dincolo de principiul placerii", i s-a reprosat psihanalizei daca nu "pansexualismul", cel putin o exagerare a importantei sexualitatii pentru viata psihica normala si patologica.
La "desexualizarea" inconstientului inaugurata de Adler si Jung, discipoli disidenti, adera însusi Freud din momentul în care admite alaturi de Eros sau instinctul vietii un al doilea instinct fundamental "Thanatos" sau instinctul mortii. În aceeasi perioada, Freud initiaza o a doua remaniere importanta a conceptiei sale, renuntând la identificarea dintre inconstient, continutul secret al psihicului pe care l-a descoperit si refulat, asimilat istoriei infantile a libidoului. Inconstiente sunt acum si anumite dimensiuni ale Eului, precum si mare parte din Supraeu, "cugetul" nostru care ne spune, dincolo de reflexie, ce se cuvine si ce nu se cuvine sa facem si sa spunem. Astazi, când în psihanaliza occidentala domneste pluralismul, viziunile nonsexuale asupra inconstientului fiind în mod clar precumpanitoare, criticii psihanalizei, în masura în care sunt dispusi sa perceapa realitatea, si-au pierdut vechiul obiect al contestarilor.
Noul obiect al criticii nu mai tine de viziunea antropologica a psihanalizei, ci este exclusiv pragmatic: ca psihoterapie, psihanaliza dureaza prea mult "câtiva ani buni" si costa pe masura. De ce sa investesti atâtia bani si atâta timp când terapiile scurte îti asigura aceleasi efecte (disparitia simptomelor) într-un timp scurt (eventual câteva sedinte) si cu bani mult mai putini.
Cei care combat psihanaliza în acest mod nu stiu sau au uitat ca la început psihanaliza a fost si ea o terapie scurta. Cazurile din "Studii despre isterie" din prezentul volum ilustraza acest fapt. Primul dintre ele, cel al doamnei Emmy von. N. a durat sapte saptamâni în primul an, adica mai putin de doua luni, iar în al doilea, dupa recidiva, opt saptamâni. Cazul miss Lucy R. nu a durat mai mult de noua saptamâni. Pentru Katharina, al treilea caz, a fost suficienta o singura "sedinta" pentru a demonta simptomul. Am folosit cuvântul sedinta între ghilimele pentru ca întâlnirea între Freud si Katharina a fost întâmplatoare, în afara oricarui cadru terapeutic. Iar de domnisoara Elisabeth v. R., Freud s-a ocupat o perioada neprecizata, dar nu mai mult de un an, ceea ce, în raport cu psihanaliza actuala, reprezinta o perioada scurta.
Cum rezultatele metodei cathartice erau pozitive ? Freud vorbeste despre vindecare sau cel putin ameliorare ?, ne putem întreba pe buna dreptate: de ce a fost abandonata si înlocuita cu metoda psihanalitica propriu-zisa, a carei aplicare necesita infinit mai mult timp si efort financiar ? Raspunsul ni-l da chiar Freud pe parcursul studiilor dedicate tratarii isteriei prin metoda cathartica. Ca metoda care viza simptomul si îndepartarea sa prin retrairea afectului blocat, nedescarcat am constatat spre surprinderea noastra cea mai mare, ca diferitele simptome isterice dispareau imediat si definitiv daca se reusea trezirea deplina a amintirii despre procesul declansator, trezindu-se astfel si afectul însotitor, si daca bolnavul descria cât mai amanuntit procesul si traducea prin cuvinte afectul" (p. 791), declara entuziasmat întemeietorul psihanalizei, metoda cathartica era pusa adesea în fata recidivelor.
Pe parcursul descrierii cazului domnisoarei Lucy R., nemultumirea lui Freud cu privire la rezultatele terapiei depaseste concretul situatiei si atinge un principiu de larga valabilitate: "Nu eram satisfacut de rezultatul terapiei mele. Aici se întâmplase deci un lucru care se imputa totdeauna unei terapii exclusiv simptomatice, facusem sa dispara un simptom numai pentru ca un altul sa poata ocupa locul gol" (p. 165). Iata asadar unul dintre motivele esentiale pentru care din metoda cathartica s-a dezvoltat psihanaliza, care nu mai este orientata simptomal, ci cauzal spre structura personalitatii în ansamblul ei. Dar pentru a modifica aceasta structura este nevoie de mult mai mult timp decât pentru a îndeparta un simptom..
Psihanaliza s-a transformat dintr-o terapie scurta într-una lunga din motive de eficienta. Actualele terapii scurte, orientate simptomal ca si psihanaliza la începuturile ei, vor trebui sa parcurga acelasi drum, daca vor tine seama de cerinta eficientei durabile. Pentru a dainui, asemeni psihanalizei, terapiile scurte vor trebui sa devina din ce în ce mai lungi
Prezentul volum contine, în afara celebrelor "Studii despre isterie", carte considerata actul de nastere al psihanalizei, publicate acum pentru prima data în limba româna, mai multe scrieri semnificative din perioada premergatoare. Cititorul interesat de psihanaliza poate urmari, citind "Un caz de vindecare hipnotica" sau articolul dedicat lui Charcot, modul în care primele experiente psihoterapeutice ale lui Freud legate de hipnoza si sugestia hipnotica au pregatit dezvoltarile ulterioare. Acestora li se alatura studii ulterioare lui 1895, pe deplin psihanalitice, cum ar fi "Despre mecanismul psihic al uitarii" si "Despre amintiri-ecran"..
1 ianuarie 2005.
Vasile Dem. Zamfirescu