Tezaurul dacic de la Sinaia
Un tezaur dacic, câtiva martori, o decizie controversata, dezinformare si ocultare – totul la curtea regelui Carol I.
O istorie cutremuratoare, scoasa la lumina de un jurnalist tenace dupa doi ani de investigatii, un set de întrebari care ar trebui sa tulbure somnul istoricilor.
Personajul principal: arhiva regilor daci scrisa pe placi de aur, descoperita la Sinaia în ultimul sfert de veac 19, copiata în plumb înainte de a disparea si ajunsa în laboratoarele securitatii cu eticheta de „fals patriotic”, apoi ignorata de toata lumea.
Pâna acum. De acum înainte, istoria s-ar putea rescrie.
Legenda originii acestor tablite plaseaza inceputul lor in 1875, o data cu deschiderea santierului de constructie al Castelul Peles, in Poiana Vacariei de la Sinaia. Potrivit unor marturii de epoca, atunci s-ar fi descoperit “un tezaur compus din multe tablete inscriptionate din aur, precum si alte obiecte de aur“. Se mai spune ca acest tezaur ar fi fost daruit de catre guvernul de atunci, condus de Lascar Catargiu regelui Carol I de Hohenzollern.
Din acel moment, despre placile originale s-au mai pastrat informatii doar in traditia locala, subiectul fiind ocultat, incet-incet folclorizat si in cele din urma trecut in derizoriu. Au ramas in schimb cateva sute de placi de plumb, despre care se spune ca sunt copiile celor de aur, facute la cererea regelui Carol I.
Cum au ajuns in subsolul institutului amintit, cine le-a facut, daca ele au sau nu vreo legatura cu ceea ce sustine traditia locala sau sunt niste falsuri ordinare, istoria lor pe parcursul deceniilor care s-au scurs sunt numai cateva probleme pe care jurnalistul le abordeaza in volumul amintit intr-un context mai larg, cel socio-politic al vremurilor.
Surprizele se tin lant: apar date noi, marturii uluitoare, informatii explozive si, peste toate, ceea ce ziaristul nu-si dorea, o misterioasa incercare de ascundere a adevarului. Forte nevazute au ocultat de-a lungul vremii intregul subiect
(sursa articol: Gardianul)
Este vorba de câteva zeci de placute de plumb , absolute fascinante acoperite in intregime cu imagini si cu inscrieri intr-o limba necunoscuta, o formidabila epopee imprimata pe suprafata metalului cenusiu: armate de luptatori inarmati cu lanci si scuturi, purtând in frunte stindarde, chipuri de regi si de zei , cetati impresionante, cu palate si temple , decorate cu insemne heraldice, o lume uluitoare , gravata in plumb, cu o migala si o arta de exceptie.
Zeci si sute de figuri pe care si un copil de liceu ii poate recunoaste ca fiind dacice ne privesc de pe aceste placute, ele nereusind sa-i impresioneze insa pe “savanti”caci daca iar fi impresionat istoria noastra nu ar mai incepe din anul 106 d.Hr., anul ocuparii partiale a Daciei de catre romani, ci ar trebui sa inceapa cu multe sute de ani inainte.
(Horia Turcanu)