Evangheliile surprind de la început prin forma lor narativa. Desi lasa mari zone de umbra în biografia lui Iisus, ele pun câteodata în lumina cele mai mici detalii din viata sa cotidiana, iar învatamântul sau se prezinta adesea sub forma unor povestiri alegorice.

Cea mai importanta preocupare a metodei de interpretare a lui Omraam Mikhael Aîvanhov este de a considera aceste scurte povestiri reale sau simbolice ca tot atâtea date si situatii psihologice.

Cele zece fecioare invitate la nunta mirelui, bogatul care cere socoteala administratorului sau, stapânul care va angaja niste lucratori pentru ogorul sau, dar si discipolii înfricosati de furtuna trezindu-l pe Iisus adormit în barca, chestiunea impozitului datorat Cezarului... sunt dezvelite astfel de caracterul lor temporal si pitoresc, deci exterior si de durata limitata, pentru a se înfatisa ca niste realitati constante ale vietii noastre interioare în sânul careia se înfrunta si se împaca fortele antagoniste ale spiritualului si materialului.

Cuprins: Un nou inteles al evangheliilor

I. "Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi" ... 7

II. "De nu veti fi precum pruncii" ... 21

III. Ispravnicul necredincios ... 41

IV. "Adunati-va comori..." ... 67

V. "Intrati prin poarta cea strâmta" ... 81

VI. "Cel ce va fi pe casa..." ... 89

VII. Potolirea furtunii ... 101

VIII. "Si cei dintâi vor fi pe urma..." ... 109

IX. Pilda celor cinci fecioare întelepte si a celor cinci fecioare nechibzuite ... 131

X. "Si aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu
adevarat..." ... 157