Aceasta carte cuprinde cinci prelegeri tinute de William James pe o serie de teme umane fundamentale: credinta, sinuciderea, rationalitatea, filosofia, constiinta si nemurirea.
Toate aceste subiecte reprezinta elemente definitorii ale activitatii si gandirii umane in raport cu sine insasi si cu lumea care o inconjoara. Perspectiva adoptata de James in studiul acestor dimensiuni ale existentei umane este atat stiintifica cat si filosofica, filosoful american imbinand cele doua metode cu o abilitate si o ingeniozitate inconfundabile.
Poate ca cel mai tonic aspect din filosofia lui James este perspectiva sa despre ce este si ce inseamna cu adevarat filosofia.
Lucrarea sa, Pragmatism, incepe in mod tipic cu un citat din Chesterton, care declara ca "cel mai important si practic lucru la un om este in continuare perspectiva sa despre univers. . . . Consideram ca intrebarea nu este daca teoria cosmosului afecteaza lucrurile, ci daca, pe termen lung, le afecteaza altceva".
Iar James sustine paradoxul sau cu explicatia: "Filosofia care este atat de importanta in fiecare dintre noi nu e o chestiune tehnica, ci este sentimentul mai mult sau mai putin constient al sensului sincer si adanc al vietii. Este doar partial dobandita din carti; reprezinta modul nostru individual de a vedea si de a simti intreaga solicitare a cosmosului".
Aceste cuvinte pun in discutie conceptia filosofica considerata sacra de marea majoritate a filosofilor profesionisti, care ar socoti subiectul lor degradat de orice condescendenta fata de motivul uman.
Acestia ar putea vorbi in tonuri intrucatva incerte despre pozitia rezervata eticii, dar, in ceea ce priveste logica si metafizica, ei sustin cu o mare demnitate si siguranta ca telul nostru este pur impersonal si "obiectiv", si ca nu are nimic de-a face cu viziunea personala sau chiar si cu "paliativele practice" ale stiintei umane.
James i-a deranjat pe unii si i-a atras pe ceilalti tocmai pentru ca a venit cu ideea inovatoare de a refuza sa trateze filosofia ca pe un amuzament nefolositor sau ca pe o "gimnastica intelectuala", si a cerut in schimb sa se intocmeasca o legatura rationala intre "teoriile" sustinute de filosofii profesionisti in amfiteatre si credintele in functie de care fiintele umane traiesc in lume.
Dar aceasta noua perspectiva asupra scopului filosofiei presupune si reflecta o radicala schimbare de atitudine fata de faptele psihologiei. James a patruns pe un teren complet nou prin refuzul sau de a accepta dilema preliminara conform careia pentru a intelege viata spiritului trebuie ca aceasta sa fie redusa fie la un sistem de categorii intelectuale, fie la un set de principii mecanice.
Howard V. Knox
CUPRINS
Filosofia lui William James: o introducere 7
VOINTA DE A CREDE 27
MERITA TRAITA VIATA? 65
SENTIMENTUL RATIONALITATII 105
EXISTA "CONSTIINTA"? 165
NEMURIREA OMULUI 195
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 231
INDEX 234
