Bernhard Schlink este celebru pentru inteligenta cu care construieste psihologia personajelor sale si strania empatie pe care o are fata de ele în dilemele cu care le obliga sa se confrunte
(Newsweek)
Pasionatii de fictiune istorica vor aprecia cu siguranta romanul Weekendul (2008). Protagonistul, Jorg, este un fost terorist al Rote Armee Fraktion (gruparea BaaderMeinhof), gratiat dupa douazeci si trei de ani de inchisoare, la care a fost condamnat pentru cele patru crime savirsite in numele unei revolutii in care nu mai credea aproape nimeni. Avind ca scop subminarea unui sistem corupt, acela al Germaniei anilor ’70, Jorg ajunge sa plateasca in fata justitiei in numele careia, de fapt, lupta.
Problema moralitatii actiunilor sale si ale prietenilor sai din tinerete este dezbatuta printr-o confruntare directa cu Henner, Andreas, Ilse, Ulrich si Karin, cei alaturi de care impartasise idealurile sale revolutionare, in timpul unui weekend petrecut la conacul surorii lui Jorg, Christiane. Insa mult mai dureroasa este confruntarea dintre Jorg si fiul sau, Ferdinand, tinarul care a purtat intreaga viata stigmatul unui tata criminal si al unei mame sinucigase
„Un astfel de personaj nu i se parea credibil. Nu se putea ca un om care a dus o viata burgheza, cu nevasta, copii si o slujba buna, care se bucura de recunoastere deplina pe plan profesional, sa devina terorist, apoi sa moara in inchisoare iluminat, sustinind valorile burgheze...”(Bernhard Schlink, Weekendul)
„Bernhard Schlink este celebru pentru inteligenta cu care construieste psihologia personajelor sale si strania empatie pe care o are fata de ele in dilemele cu care le obliga sa se confrunte.” (Newsweek)
„Weekendul este un recital uluitor, impartit pe trei zile, in care fiecare ora ne este redata cu mare intensitate – personajele, fosta generatie de extrema stanga, parcurg drumurile interioare ale dificilei intoarceri catre un trecut pe care au vrut sa-l dea uitarii prin viata lor burgheza. Un adevar greu de digerat, care confera povestii incordarea si atmosfera stranie a unui balet de somnambuli, surprinsi dincolo de cortina cenusie a Istoriei. ” (Le Point)
