Am incercat sa arat in lucrarea de fata ca dezvoltarea gandirii grecesti si caracterul particular al iudaismului au facut ca opera lui Christos sa fie in mod necesar diferita de cea a lui Socrate. Desi teologia dogmatica contine fara indoiala foarte multe elemente provenite din filosofia greaca, crestinismul, la origini, ...
citeste mai departe

Volumul de fata va frapa, probabil, cititorii prin mai multe lucruri. Unul dintre ele este insusi scopul declarat al cartii: aducerea impreuna a doi mari ganditori, Socrate si celebrul lui discipol, Platon, care au dominat filosofia si cultura europeana timp de peste doua mii de ani.

O incercare lipsita totusi ...
citeste mai departe

Filosofia religiei este gandire filosofica despre religie, nu un instrument de educatie religioasa. De fapt, nu trebuie sa fie deloc inteleasa dintr-un punct de vedere religios. Ateul, agnosticul si credinciosul pot filosofa si chiar filosofeaza despre religie. In consecinta, filosofia religiei nu este o ramura a teologiei (intelegand prin "teologie" ...
citeste mai departe

Religia procesualista este o religie a imanentei, o religie naturalista care nu propune racordarea fiintei la un nivel ontologic superior ce i se face descoperit fiintei umane prin revelatie, ci stipuleaza doar cultivarea unei anumite armonii universale realizate in planul imanentei si catre implinirea careia fiinta umana are o tendinta ...
citeste mai departe

Misticism si logica porneste de la incercarea de a oferi raspuns unor interogatii fundamentale:

1. Care dintre cele doua modalitati de cunoastere, ratiunea si intuitia, este superioara - daca exista superioritate in acest caz?
2. Pluralitatea si diviziunea sint integral iluzorii?
3. Se poate vorbi despre o irealitate a timpului? ...
citeste mai departe

Aceasta carte cuprinde cinci prelegeri tinute de William James pe o serie de teme umane fundamentale: credinta, sinuciderea, rationalitatea, filosofia, constiinta si nemurirea.

Toate aceste subiecte reprezinta elemente definitorii ale activitatii si gandirii umane in raport cu sine insasi si cu lumea care o inconjoara. Perspectiva adoptata de James in ...
citeste mai departe

În colectia „Cogito“ este reeditata traducerea lui Stefan Bezdechi a tratatului aristotelic Metafizica, publicata initial la Editura Academiei, în 1965.

Fara a propune o terminologie aristotelica bine precizata pe teritoriul limbii române, transpunerea de fata reprezinta un moment important în raportarea româneasca la opera lui Aristotel.

Volumul cuprinde doua din cele mai reprezentative lucrari în care filosoful german îsi expune conceptia morala: Întemeierea metafizicii moravurilor (1785) si Critica ratiunii practice (1788).

În Întemeierea metafizicii moravurilor Immanuel Kant expune prinicpiile moralitatii, iar în Critica ratiunii practice îsi construieste propriul sau sistem etic, ceea ce face ca aceasta ...
citeste mai departe

Hegel porneste de la ideea ca înainte de a trece, în filosofie, la cunoasterea reala a ceea ce este adevarat este necesar sa ne punem mai întâi de acord asupra cunoasterii, instrumentul prin care luam în stapânire absolutul.

Subiectul procesului universal al cunoasterii este pentru filosoful german un principiu spiritual ...
citeste mai departe

Colectia „Cogito“ ofera cititorilor îndragostiti de filosofie editia a III-a a unei opere celebre – Poetica lui Aristotel – în transpunerea marelui om de cultura care a fost D.M. Pippidi.

Editia precedenta, din 1965, se supunea exigentelor norme internationale cuvenite traducerii unui text clasic: studiul introductiv si comentariile sunt de ...
citeste mai departe

Versiunea de fata reprezinta textul integral si traducerea în limba româna a Politicii lui Aristotel.

În traducere se foloseste un limbaj mai apropiat terminologiei filosofice contemporane, astfel încât modernitatea unor termeni prezenti în versiunea de fata este explicabila prin dorinta de a pune în lumina claritatea si caraterul sistematic al conceptelor ...
citeste mai departe