Filosofia post-renascentista este asociata îndeobste cu “triumful ratiunii”, al metodicului si sistematicului care asigura certitudinea achizitiilor cognitive. Aceasta interpretare se sprijina pe observarea unei preocupari – evidenta în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea – pentru întemeierea cunoasterii de orice tip pe o baza incontestabila.

Idealul de procedura este preluat ...
citeste mai departe

O prima parte a volumului de fata trateaza despre filosofia medievala târzie, marcata, din punct de vedere teoretic, de redescoperirea lucrarilor lui Aristotel si de aparitia „nominalismului” (via moderna, prin contrast cu via antiqua a gânditorilor „realisti”).

Pe fundalul disputelor doctrinare, al intolerantei religioase si al discordiei dintre puterea ecleziastica ...
citeste mai departe

Istoria filosofiei , volumul 7 are ca obiect idealismul german si reactiile generate de acest curent.

Dupa ce autorul prezinta principalele sisteme idealiste postkantiene (Fichte, Schelling, Hegel, este inclus si Schleiermacher), el trece la analiza reactiilor impotriva idealismului metafizic: primii critici (Fries, Herbart, Beneke, Bolzano), Schopenhauer, transformarea idealismului prin Feuerbach, Ruge, ...
citeste mai departe

Istoria filosofiei , volumul 7 are ca obiect idealismul german si reactiile generate de acest curent.

Dupa ce autorul prezinta principalele sisteme idealiste postkantiene (Fichte, Schelling, Hegel, este inclus si Schleiermacher), el trece la analiza reactiilor impotriva idealismului metafizic: primii critici (Fries, Herbart, Beneke, Bolzano), Schopenhauer, transformarea idealismului prin Feuerbach, Ruge, ...
citeste mai departe