In spatiul mediteranean al primelor secole d. Hr. putem observa cu usurinta faptul ca sistemele religioase pretind o dubla validare a adevarului detinut, anume prin revelatie, dovada facand-o interpretarea textelor sacre, si de asemenea prin acceptarea invataturilor filosofice, atat a celor din vechime, cat si cele contemporane.

In acest sens, ...
citeste mai departe

Prezentare carte Filosofia lui Caragiale de Marta Petreu.

O remarcabila culegere de eseuri si studii despre scrierile lui Caragiale, analizate dintr-o perspectiva inedita.
 
Ce cultura teoretica si mai ales filosofica avea Caragiale? Ce gindea el despre lume, despre Dumnezeu, despre arta?

Ce credea el, iar nu personajele lui, despre starea Romaniei? Care ...
citeste mai departe

Am incercat sa arat in lucrarea de fata ca dezvoltarea gandirii grecesti si caracterul particular al iudaismului au facut ca opera lui Christos sa fie in mod necesar diferita de cea a lui Socrate. Desi teologia dogmatica contine fara indoiala foarte multe elemente provenite din filosofia greaca, crestinismul, la origini, ...
citeste mai departe

Filosofia religiei este gandire filosofica despre religie, nu un instrument de educatie religioasa. De fapt, nu trebuie sa fie deloc inteleasa dintr-un punct de vedere religios. Ateul, agnosticul si credinciosul pot filosofa si chiar filosofeaza despre religie. In consecinta, filosofia religiei nu este o ramura a teologiei (intelegand prin "teologie" ...
citeste mai departe

Atalanta fugiens este o lucrare unica in primul rand datorita faptului ca nu a fost conceputa ca o simpla carte; pe buna dreptate ea poate fi considerata prima oferta multimedia avant la lettre. 

Impartita in 50 de capitole, precedate de o Epigrama a autorului, ea propune o structura nemaiintalnita in ...
citeste mai departe

In prezent, magia este un cuvant care, dincolo de bagatelizarea lui prin asocierea cu unele practici subculturale, continua sa induca o stare de suspiciune sau de curiozitate, caci, un lucru e sigur, "magia" a fost intotdeauna la moda. Insa, mergand in urma cu cinci sute de ani, Agrippa ne invata ...
citeste mai departe

Am intocmit aceasta lucrare pentru voi, fiii stiintei si ai intelepciunii, ca voi sa adunati la un loc, cum se cuvine, toate cele pe care noi cu buna stiinta le-am imprastiat, asezandu-le in locuri diferite; ceea ce noi am lasat ascuns intr-un loc, am lasat sa se vada intr-alta parte, ...
citeste mai departe

Agrippa isi incepe De occulta Philosophia declarand ca nimeni nu trebuie sa se ocupe de magie daca nu cunoaste perfect fizica, matematica si teologia.

In prima parte, despre magia naturala, el dezvolta teoria celor trei lumi: Elementalul, Celestul si Intelectualul, fiecare lume fiind guvernata de lumea ei superioara si resimtindu-i ...
citeste mai departe

Filosofia post-renascentista este asociata îndeobste cu “triumful ratiunii”, al metodicului si sistematicului care asigura certitudinea achizitiilor cognitive. Aceasta interpretare se sprijina pe observarea unei preocupari – evidenta în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea – pentru întemeierea cunoasterii de orice tip pe o baza incontestabila.

Idealul de procedura este preluat ...
citeste mai departe

O prima parte a volumului de fata trateaza despre filosofia medievala târzie, marcata, din punct de vedere teoretic, de redescoperirea lucrarilor lui Aristotel si de aparitia „nominalismului” (via moderna, prin contrast cu via antiqua a gânditorilor „realisti”).

Pe fundalul disputelor doctrinare, al intolerantei religioase si al discordiei dintre puterea ecleziastica ...
citeste mai departe

Cursul de filosofie morala al lui Vladimir Jankelevitch a fost tinut la Universitatea Libera din Bruxelles in 1962-1963.

El difera insa, prin factura sa, de remarcabilele lucrari pe care Jankelevitch le-a consacrat eticii ori chiar de cursurile sustinute la Universitatea Sorbonne.

De aceasta data, Jankelevitch se dovedeste foarte didactic, recurge ...
citeste mai departe