In spatiul mediteranean al primelor secole d. Hr. putem observa cu usurinta faptul ca sistemele religioase pretind o dubla validare a adevarului detinut, anume prin revelatie, dovada facand-o interpretarea textelor sacre, si de asemenea prin acceptarea invataturilor filosofice, atat a celor din vechime, cat si cele contemporane.

In acest sens, ...
citeste mai departe

Am incercat sa arat in lucrarea de fata ca dezvoltarea gandirii grecesti si caracterul particular al iudaismului au facut ca opera lui Christos sa fie in mod necesar diferita de cea a lui Socrate. Desi teologia dogmatica contine fara indoiala foarte multe elemente provenite din filosofia greaca, crestinismul, la origini, ...
citeste mai departe

Filosofia post-renascentista este asociata îndeobste cu “triumful ratiunii”, al metodicului si sistematicului care asigura certitudinea achizitiilor cognitive. Aceasta interpretare se sprijina pe observarea unei preocupari – evidenta în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea – pentru întemeierea cunoasterii de orice tip pe o baza incontestabila.

Idealul de procedura este preluat ...
citeste mai departe

O prima parte a volumului de fata trateaza despre filosofia medievala târzie, marcata, din punct de vedere teoretic, de redescoperirea lucrarilor lui Aristotel si de aparitia „nominalismului” (via moderna, prin contrast cu via antiqua a gânditorilor „realisti”).

Pe fundalul disputelor doctrinare, al intolerantei religioase si al discordiei dintre puterea ecleziastica ...
citeste mai departe

Cursul de filosofie morala al lui Vladimir Jankelevitch a fost tinut la Universitatea Libera din Bruxelles in 1962-1963.

El difera insa, prin factura sa, de remarcabilele lucrari pe care Jankelevitch le-a consacrat eticii ori chiar de cursurile sustinute la Universitatea Sorbonne.

De aceasta data, Jankelevitch se dovedeste foarte didactic, recurge ...
citeste mai departe

In tentativa de a demistifica 25 de veacuri de scriere a istoriei filosofiei din perspectiva institutionala, Michel Onfray se opreste in acest volum la dimensiunea utopica a hedonismelor liberale din secolul zis al revolutiei industriale, subliniind potentialitatea hedonismelor socialiste, libertare si anarhiste.

Lectura lui Madeville, pentru care viciile private alcatuiesc virtutile ...
citeste mai departe

Un preot ateu, un medic filosof, un baron si un marchiz, De Sade...Sa fie oare secolul al XVIII-lea doar deist, dusman al ateilor, conservator, burghez, monarhist, asa cum il infatiseaza de obicei istoriografia?

Sau comporta el si o mina de filosofi ceva mai neascultatori?

Intr-adevar, ca revers al istoriografiei dominante, ...
citeste mai departe

"Fiecare individ trebuie sa lucreze la propria sa crestere, la propria lui împlinire, cu conditia sa nu o faca într-o maniera egoista, ci pentru binele colectivitatii. În acel moment, nu se mai vorbeste numai despre colectivitate, ci despre fraternitate. Colectivitatea nu este înca o fraternitate. O fraternitate este o colectivitate ...
citeste mai departe

Istoria filosofiei , volumul 7 are ca obiect idealismul german si reactiile generate de acest curent.

Dupa ce autorul prezinta principalele sisteme idealiste postkantiene (Fichte, Schelling, Hegel, este inclus si Schleiermacher), el trece la analiza reactiilor impotriva idealismului metafizic: primii critici (Fries, Herbart, Beneke, Bolzano), Schopenhauer, transformarea idealismului prin Feuerbach, Ruge, ...
citeste mai departe